Home / Carte / Poveste Despre Dragoste Şi Întuneric – luminile şi umbrele vrăjitorului Oz

Poveste Despre Dragoste Şi Întuneric – luminile şi umbrele vrăjitorului Oz

Poveste Despre Dragoste Şi Întuneric este un roman construit din portrete, aşa cum Cutia Neagră este construit din epistole.

Amos Oz a renunţat la numele de Klausner pentru că a vrut să se despartă pentru totdeauna de rădăcinile sale est-europene, exprimîndu-şi astfel ataşamentul deplin pentru pămîntul pe care s-a născut.

Deşi autobiografic, volumul nu aduce cu sine aproape nimic din viaţa de adult a lui Oz, ci se edifică rînd cu rînd, capitol cu capitol, pe momente din copilăria sa dintr-un cartier de la marginea Ierusalimului din timpul Mandatului Palestinei. În fapt, acest capitol din viaţa lui Oz coincide cu devenirea statului Israel.

Amos Oz s-a născut şi a crescut într-o familie cu puternice rădăcini intelectuale. Pe linie paternă (Klausner), Oz se trage dintr-o familie evreiască venită din Lituania cam prin a treia decadă a secolului XX. Linia maternă (Mussman), este o familie evreiască destul de înstărită din Rivne, Polonia, ţinut aflat după cel de-al doilea război în posesia Ucrainei.

Tatăl său, deşi un om cu o pregătire foarte înaltă şi cu ambiţii intelectuale pe măsură, nu a reuşit să depăşească condiţia de bibliotecar pînă la moartea soţiei sale. Unchiul lui Amos, Joseph Klausner, a fost unul dintre intelectualii remarcabili ai epocii, profesor de studii literare ebraice şi cofondator al universităţii ebraice din Ierusalim. Familia lui Amos, tatăl său, mama sa, prieteni apropiaţi cu marele scriitor evreu S.Y. Agnon, laureat a Nobelului pentru literatură. Primul profesor al lui Amos, Zelda Schneerson – Mishkovski, a fost o cunoscută poetă israeliană şi prima dragoste a micului învăţăcel.

Romanul este construit din portrete care se întrepătrund, fiecare moment evocat de oameni din viaţa de copil a scriitorului avînd contribuţia sa la această superbă construcţie narativă. Bunicul Aleksandr, mătuşa Sonia, mătuşa Ziporah, bunica Shlomit, tatăl său, care i se adresa micului Amos cu „Înălţimea Voastră”, unchiul Joseph, mătuşa Haya, fiecare dintre toţi aceştia sunt oameni care au pus cîte o cărămidă în procesul de devenire al micului Amos Klausner. Toate personajele acestei scrieri sunt zugrăvite cu un amestec de dramatism şi umor cu umor, aşa cum se întîmplă cu majoritatea celor ce rememorează vremuri cumplite.

Peste toate personajele, peste toate timpurile, peste toate bucuriile şi frustrările se aşează fiinţa supremă pentru Oz: mama lui. Fania Mussman, cea care la vremea în care micul Amos avea doar 12 ani hotărăşte să-şi pună capăt zilelor după o lungă luptă cu depresia. Din rîndurile şi capitolele romanului răzbate un puternic sentiment de frustrare, semn că scriitorul nu şi-a iertat mama pentru gestul comis. De fapt, Oz o spune pe de-a dreptul. Pe de altă parte, localizarea în timp a evenimentelor acestui roman autobiogafic, dat fiind faptul că el recuperează aproape în întregime copilăria lui şi doar cîteva frînturi din viaţa adultă, coroborat cu paragraful ce închide romanul pot conduce cititotrul cu gîndul că întreg acest edificiu narativ este un altar pe care Amos Oz îl închină mamei sale.

O carte excepţională pentru maniera în care un om îşi pune sufletul în palma cititorului, şi portretul familiei sale chiar înaintea ochilor privitorilor.

 

390px-Amos_oz675 klausner2

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>